Un moldovan și un chinez se întîlnesc într-un tren.
Chinezul, fiind politicos, se prezintă:
- Ian Kun Khoy!
La care moldoveanul:
- Vasile, cu două.
- E tînără? - Nu tocmai. - Elegantă? - Oarecum. - Frumoasă? - Nimic deosebit? - Cultă? - Foarte puţin. - Atunci iată sfatul meu: Cumpăraţi cadoul pentru altcineva! |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
- Măi, eu am primit un trenuleţ, dar nu e prea mare, o maşinuţă, dar nu e culoarea pe care o vroiam, şi ciocolată, dar e cu lapte şi fără alune şi aşa mai departe. Optimistul rîde încîntat: - Măi, eu am primit un cal! Dar nu-l găsesc! * fiţi optimişti |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
- De unde ai luat statueta asta, micuţule? - Din biserică, zice băieţelul. - Şi de ce ai luat-o? - Cam cu o săptămînă înainte de Crăciun, m-am rugat pruncului Iisus şi i-am promis că dacă-mi va aduce o maşinuţă roşie de Crăciun, El va fi primul pe care-l voi plimba cu ea! |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
- Bunico, tobele de la tine au fost cel mai frumos cadou de Crăciun. - Cum aşa? Se bucură bunica. - Păi da, mama-mi dă câte cinci lei ori de câte ori vreau să mă joc cu ele. |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
- Sunt foarte îngrijorat. Nevastă-mea a plecat în oraş pe ninsoarea asta. - Lasă, Nae, că o să găsească ea un magazin unde să intre să se ferească de ninsoare, zice prietenul. - Păi d-aia sunt așa ingrijorat! |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
- Dragă, am de gând să-i fac soţului meu cadou pe Eminescu şi Shakespeare în piele. - Foarte bine faci, zice prietena, că daca i-ai lua din ghips s-ar sparge prea repede. |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |